Cristinuța a împlinit 1 an și 4 luni. A trecut extrem de repede timpul și mă bucur mult că am fost alături de ea 24 ore din 24. Am fost plecată extrem de puțin. S-a întâmplat asta datorită faptului că nu prea am avut cu cine să o las și acum suntem dependente una de alta. Eu am rărit foarte mult ieșirile în oraș. Recunosc că atunci când nu sunt lângă ea sunt cu gândul la ea ... o iubesc enorm de mult!!! Asta a fost latura sentimentală dar să vă spun ce progrese a făcut în ultima lună.
Perfecționarea mersului a fost cea mai mare realizare a ei. A început să umble prin toată casa și deși mai cade și o ia pe brânci uneori, o mare parte din timp merge și cercetează fiecare colțișor al casei. Am auzit că sunt copii care încep să meargă și de la 9 luni dar se poate întâmpla asta și mai târziu. De obicei fetele cică merg mai repede dar se pare că ea a lenevit mai mult. Am văzut copii de vârsta ei care aleargă ceea ce nu este cazul meu și mă bucur de lucrul ăsta pentru că după alergat urmează și cucuiele.
Vorbitul este un alt subiect tabu. Eu vorbesc cu ea de mică și de fiecare dată când îi dau apa, îi spun pe nume, când facem o activitate încerc să îi spun în același fel pentru a asocia numele cu activitatea. Deși i-am spus să zică mama recunosc că m-am axat mai mult pe tata. "Hai la tata", "trezește-l pe tati" și tot așa pentru că în felul ăsta îi voi apropia mult mai repede și se pare că am greșit un pic. În momentul de față mama nu prea spune dar sunt convinsă că în scurt timp o va face. Nu sunt tristă și nici supărată. Copilul zice ceea ce am repetat eu așa că ... asta este. Oricum prea multe cuvinte nu zice. În afară de tata zice da, nu, niu și în rest vorbește extraordinar de mult pe limba ei. Îmi place că atunci când vorbesc cu ea zice da sau nu în funcție de dispoziția ei.
Mâncatul nu este o problemă pentru noi. Ea a fost o mâncăcioasă de mică și pentru alimentația ei m-am ghidat după ideile diverselor mămici după grupurile de facebook. Nu pot spune că nu sunt mulțumită doar că acum nu mai funcționează așa cum îmi doresc eu. Dacă dimineața îi dădeam fructe acum nu prea mai vrea. Nu mai vrea fructe blenduite și singurele fructe acceptate sunt bananele, strugurii și câteodată mai ia câte un măr și ronțăie de 2 ori din el. În schimb dimineața am început să îi dau omletă, ou fiert, avocado cu branza calcica, lapte cu cereale, paine cu unt, etc. Mâncarea de prânz nu este o problemă pentru că acceptă aproape orice dar de preferat să îi pun ei pe măsuță și să se servească. Chiar și ciorbă dacă îi dau ia cîteva linguri după care ea se servește singură cu carne, cartofi, mazăre, păstăi și cel mai mult iubește porumbul. Seara îi mai dau brioșe de casă sau iaurțel cu chia.
Cu olița încă suntem dușmani. Nu acceptă deloc să stea pe ea și i-am cumpărat un colac special de WC dar nici pe ăla nu vrea să stea. Dacă pe oliță stă 3 secunde, pe colac stă aproape 10. Este bine dar nu suficient. Am înțeles că trebuie să mai aștept așa că nu mă grăbesc.
Jucăriile sunt răvășite prin toată casa dar nu aș putea să spun că are o jucărie preferată sau că o văd jucânduse mai mult cu anumite tipuri de jucării. I-am cumpărat o grămadă de păpuși mai mici și mai mari și nu am văzut nici o schimbare. Se uită la ele dar nu pot să zic că le dă prea mare importanță. Nici nu îmi vine să îi mai cumpăr. Ea preferă să se joace cu încărcătorul de la telefonul meu, să se joace la telefon sau alte activități care nu sunt de nasul ei.
Mă bucur că iubește copii și iubește animalele. Când vede câte un copil se duce după el și încearcă să se joace cu el sau dacă sunt copii mai mari în parc merge efectiv după ei. Îmi place că nu este sălbatică și că se joacă cu alți copii. Poate a contat și faptul că s-a mai jucat și cu alți copii. Iar animalele sunt prietenii ei. Am la bunici un cățel care stă să îl tragă de mustăți și să îl întoarcă pe toate părțile iar ea este super încântată când vede câte un cățel sau pisică.
Cu olița încă suntem dușmani. Nu acceptă deloc să stea pe ea și i-am cumpărat un colac special de WC dar nici pe ăla nu vrea să stea. Dacă pe oliță stă 3 secunde, pe colac stă aproape 10. Este bine dar nu suficient. Am înțeles că trebuie să mai aștept așa că nu mă grăbesc.
Jucăriile sunt răvășite prin toată casa dar nu aș putea să spun că are o jucărie preferată sau că o văd jucânduse mai mult cu anumite tipuri de jucării. I-am cumpărat o grămadă de păpuși mai mici și mai mari și nu am văzut nici o schimbare. Se uită la ele dar nu pot să zic că le dă prea mare importanță. Nici nu îmi vine să îi mai cumpăr. Ea preferă să se joace cu încărcătorul de la telefonul meu, să se joace la telefon sau alte activități care nu sunt de nasul ei.
Mă bucur că iubește copii și iubește animalele. Când vede câte un copil se duce după el și încearcă să se joace cu el sau dacă sunt copii mai mari în parc merge efectiv după ei. Îmi place că nu este sălbatică și că se joacă cu alți copii. Poate a contat și faptul că s-a mai jucat și cu alți copii. Iar animalele sunt prietenii ei. Am la bunici un cățel care stă să îl tragă de mustăți și să îl întoarcă pe toate părțile iar ea este super încântată când vede câte un cățel sau pisică.
Cam atât pentru această lună. Ne vedem luna viitoare!
Comentarii
Trimiteți un comentariu